Violența în școală

Violența

Violența reprezintă utilizarea forței și a constrângerii de către un individ, grup, clasă socială în scopul impunerii voinței asupra altora.

Tipologiile violenței

Violența verbală

Violența direct verbală (porecle, etichetări, amenințări, intimidări)

Violența psihologică

care include violența emoțională și cea verbală, provocarea de stări de tensiune și de suferintă psihică, insulte, jigniri

Violența indirectă (răspândirea de zvonuri, bârfe)

Violența fizică

concretizatǎ prin lovire, împingere, bruscare, pǎlmuire, lovirea cu diverse obiecte, vǎtǎmare corporalǎ

Violența sexuală

reprezintă orice încercare de a forța o persoană să întrețină acte sexuale prin violență, comentarii sexuale sau avansuri sexuale nedorite, precum și încercări de a afecta sexualitatea unei persoane

Bullyingul

comportament agresiv repetat asupra victimei, aflată în aceeași situație ca și agresorul, îmbinând violența fizică cu violență verbală, socială

Cyberbullyingul

se referă la hărțuirea/intimidarea care are loc în mediul online (trimiterea de mesaje ofensive, însușirea identității unui alt elev pe platformele de socializare, postarea de imagini jenante și răspândirea de zvonuri pe social media).

În funcție de responsabilitatea producerii violenței, în ansamblul conduitelor de violență dintr-o școală se pot distinge

Violența instituțională ( abuz de autoritate în relația educațională, nedreptatea profesorului, competiția între elevi, funcția de selecția a școlii)

Violența neinstituțională

Violențe determinate de conflicte între colegi (considerate “normale”), violențe determinate de conflicte între grupuri de elevi manifestate prin dezacorduri, neînțelegeri sau lupta pentru statut/putere

Violențe determinate de conflictul adult-elev manifestate prin folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectivă, intimidarea elevilor, adresarea de jigniri, amenințărea, lovirea, excluderea de la ore, ironia etc

Conform unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii România( , decembrie 2021), 16% din adolescenții care au participat la acest studiu au afirmat că, în mod obișnuit, se simt încordați când sunt prezenți la școală, 12% speriați, iar 5% triști. Peste 4% afirmă că își petrec singuri pauzele, fără a comunica cu ceilalți colegi.

Marea violență cu frecvență rară, produsă cel mai des de către adulți străini mediului școlar

Microviolența, mai des întâlnită dar mai greu de sesizat

Principalele forme ale violenţeiîn mediulşcolar:

Violenţa elev-elev

Violenţa elevilor faţă de profesori

fuga de la ore, indisciplina în clasă, ignorarea profesorilor;

refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare, atitudini ironice sau sarcastice, zgomote în timpul orei

Violența profesorilor față de elevi

Violența părinților fața de elevi

Violența școlară, sub toate formele ei, limitează dreptul fundamental la educație a zecii de mii de copii români. Aproximativ 1 din 3 elevi din lume a fost victima bullyingului (formă a violenței școlare), având consecințe devastatoare asupra procesului educațional, ratei de abandon școlar, sănătății fizice și psihice ale acestora.În România, se estimează că aproape jumătate dintre elevi au fost agresați de colegicel puțin o dată.(raportul Un Mediu de învățare nonviolent pentru toți copiii – Institutul de Științe ale Educației, 2018)

a