Rivalitatea Marilor Puteri sf sec XIX- incep sec XX

Aliante militare

Atanta

1892: Franta semneaza acord cu Rusia
(prevenirea unui atac din tripla alianta)

1904: Atanta Cordiala semnata intre Franta si Anglia

1907: Rusia semneaza tratat anglo-rus siau delimitat sferele de influenta in Asia. Rusia adera la Atanta

Tripla Alianta

1879: Germania semneaza tratat de alianta cu Austro Ungaria cu scop de a preveni revansa din partea Frantei

1882: Italia Germania si Austro Ungaria semneaza tratat militar numit Tripla Alianta

1883: Romania adera la acest tratat in mod secret care va purta denumirea "Puterile Centrale"

Factorii care au pus in pericol pacea si securitatea europei in sec XX

Ascensiunea Marilor Puteri
Cursa inarmarilor
Imperialism
Concurenta Marilor Puteri pentru colonii

Context Istoric

Ascensiunea nationalismului

în multe privințe a jucat un rol pozitiv:
a condus la unificarea unor state, la formarea și consolidarea națiunilor
moderne. Cu toate acestea, naționalismul a provocat și o competiție intensă între națiuni, fiecare căutând să își suprime adversarii.

Până la începutul secolului XX, s-a dezvoltat o rivalitate acerbă între Marile Puteri ale Europei: Germania, Austro-Ungaria, Marea Britanie, Rusia, Italia și Franța, în special pentru materii prime și piețe de desfacere a mărfurilor.

Un alt factor a fost disputa teritorială. De exemplu, Franța nu a trecut peste pierderea Alsaciei și Lorenei în favoarea Germaniei în urma Războiului franco-prusac (1870–1871)

Imperialism si Militarism

Marile Puteri ale Europei au concurat pentru colonii in Africa și Asia, ceea ce a dus la sentimentul de rivalitate și neîncredere între ele.

O cauză importantă a rivalităților și tensiunilor între state la începutul secolului XX a constituit-o cursa înarmării în Europa

Butoiul cu pulbere din Europa

Primul Război Balcanic (octombrie 1912 – mai 1913) a reprezentat războiul de eliberare națională, purtat de Alianța Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) împotriva Imperiului Otoman

Conform Păcii de la Londra din mai 1913, Turcia restituia toate posesiunile din Europa, cu excepția orașului Istanbul și
a unui mic teritoriu din jurul orașului, și se recunoștea independența Albaniei, proclamată la 28 noiembrie 1912.

Rivalitățile dintre statele balcanice și amestecul Marilor Puteri, în special condiționate de pretențiile de extindere teritorială a Bulgariei, au dus la declanșarea Celui de-Al Doilea Război Balcanic

Al Doilea Război Balcanic (iunie–august 1913) s-a dus între Bulgaria, pe de o parte, și Grecia, Serbia, Muntenegru, România și Imperiul Otoman, pe de altă parte, și s-a încheiat cu înfrângerea Bulgariei.

Conform Tratatului de Pace de la București din 28 iulie/10 august 1913,
Bulgaria ceda Greciei sudul Macedoniei și vestul Traciei, Serbiei – nordul Macedoniei, iar regiunea din sud a Dobrogei (Cadrilaterul) intra
în componența României
Conform Tratatului dintre Imperiul Otoman și Bulgaria, semnat la Istanbul la 29 septembrie 1913, o parte a Traciei Răsăritene, cu Adrianopolul, revenea Imperiului Otoman.

Serbia a devenit o putere regională importantă, ceea ce a trezit nemulțumirea
Austro-Ungariei, dar și a Germaniei, din cauza alianței Serbiei cu Rusia.

Impact

Polarizarea lumii, mișcările naționale, apariția numeroaselor conflicte locale precum și războaiele balcanice au acutizat la maxim contradicțiile dintre state și au creat premise pentru declanșarea conflagrației mondiale