CAPITALISMUL MONOPOLIST
Exporturile de cereale au au constituit una dintre principalele surse ale veniturilor României moderne. La începutul secolului Romania va ocupa locul 4 in lume la exportul de grâu și 3 la exportul de porumb . Un alt rol important îi revine petrolului ,materia primă cea mai căutată.. În perioada secolului XIX-XX, România a avut diverse forme de monopoluri.Un exemplu notabil este monopolul pe piața petrolului deținut de familia Rothschild în perioada interbelică. De asemenea, au existat monopoluri politice în timpul regimului comunist, unde Partidul Comunist Român controla toate aspectele vieții publice și economice.
În domeniul economic, au existat monopoluri în industria petrolului, în transporturi (cazul CFR - monopolul feroviar) sau în telecomunicații (Romtelecom).În domeniul cultural, sub regimul comunist, exista un control strict al informațiilor și culturii de către stat, făcându-l astfel un fel de monopolist cultural.
Astfel, putem observa că în România au existat diverse forme de monopoluri în diverse domenii, fie controlate de companii private sau de stat, care au avut un impact asupra dezvoltării și structurii economiei și societății românești
Napolact este un brand al companiei olandeze FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. Brandul este folosit doar în România.În anul 1905, este atestată în Cluj-Napoca firma de produse lactate, atelierul Vlad[1], loc în care se fabricau unt și brânză de vacă. Aceasta se dezvoltă în timp, ajungând în 1936 să producă și iaurt, brânzeturi fermentate sau topite. În 1948, mica fabrică de lactate din Cluj este naționalizată, odată cu preluarea de către stat a tuturor întreprinderilor private, fiind redenumită “Întreprinderea de Industrializarea Laptelui Cluj”. În anul 1990, societatea a luat denumirea de Napolact, iar în 1994 Napolact obține o serie de premii și distincții din partea statului român. Cu cele 180.000 tone de lapte prelucrat în medie pe zi, Napolact a ajuns în 1998 primul producător din domeniul lactatelor din țara sa.
Tipuri de uniuni monopoliste:1.Cartel( presupune o înțelegere între firme sau organizații profesionale, care au ca scop fixarea prețurilor, stabilirea nivelului producției, împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor.) 2.Sindicat ( prețul la marfa ,volumul producției, piața de desfacere)
3.Trust(grupare de întreprinderi de producție sau de desfacere a cărei proprietate o deține statul și care este organizată pentru producerea în comun a bunurilor unei ramuri de producție.)
4.Concern (concernele sunt întreprinderi mari și foarte mari, care rezultă prin unirea mai multor firme (companii) mai mici într-un ansamblu economic sub o conducere unică, formând astfel o „persoană juridică”.Au posibilitatea de a menține statutul de monopol asupra anumitor produse, putând astfel dicta prețurile de vânzare pe piața de desfacere, putând chiar și influența politica și decretarea unor legi favorabile intereselor sale economice.
CONTEXT ISTORIC: Predominau întreprinderile și investițiile mici și medii. spre sfârșitul sec. XIX rolul dominant în economie revine industrie grele și constructoare de mașini (ce necesita crearea unor interprinderi mari și investiții enorme pentru o perioadă mai lungă + apare necesitatea capitalurilor)
1.Apar noi uniuni economice cu utilaj modern care produc mărfuri ieftine și de calitate. 2.Vechile interprinderi mici nu rezist concurenții și falimentează.
3.unele ramuri ale economiei anumite uniuni își asumă rolul de dominare exclusivă acestea fiind numite monopoluri iar această etapă a evoluției capitalismului numindu- se capitalism monopolist.
CE ESTE? Capitalismul monopol este o formă de capitalism bazată pe controlul statului asupra unei anumite piețe. Țările acționează sau participă la economiile lor prin monopolizarea unui sector sau industrie printr-o companie publică dominantă.
SE CARACTERIZEAZA PRIN: proprietatea privata,acumularea profitului in cadrul unei piete libere, schimbul de marfuri si un sistem de preturi competitive
PREMISE: in primul deceniu al secolului XX , în Germania s-au constituit peste 300 de carteluri în diferite ramuri ale economiei naționale.Cel mai puternic cartel în industria carbonieră producea anual 102 milioane tone de cărbune ,care este o cotă foarte mare.Cartelul Stahlwerks-Verband a controlat 75 % din producția oțelului german.
Pe parcursul ultimului sfert a secolului 19 economia SUA se dezvoltă în ritmul extrem de rapide. Către anul 1894 după volumul producție industriale SUA dețineau primul loc în lume în perioada anilor 1877-1899 ,producția oțelului a crescut aproape de 19 ori , extracția cărbunelui - de 5 ori, extracția petrolului - mai mult de 6 ori.In decursul următorilor 30 ani , au fost construite 140 000 mile de cale ferată. Un ritm deosebit de ridicat al creșterii se manifestă în noile ramuri industriale - siderurgia ,a petrolului ,Ind.chimică, electrotehnica.