Harta conceptuală

Plan de intervenție

Sedințele 1 și 2

Evaluarea- se constată dificultatea clientului/disconfortul acuzat de acesta; Explorarea existenței simptomelor specifice TAS;
Evaluarea diagnosticului diferențial, dacă este cazul și a comorbidităților.
Administrarea Social Phobia Inventory și Liebowitz Social Anxiety Scale; Se evaluează în ce măsură disconfortul acuzat de client interferează cu activitățile de zi cu zi; Evaluarea consumului de substanțe.

Psihoeducație- se face familiarizarea clientului cu rezultatele testelor și cu psihoterapia cognitiv-comportamentala (Se pot oferi fișe informative despre TAS și despre CBT).

Formularea împreună cu clientul a obiectivelor terapeutice

Tema de casă: Florin își poate monitoriza contextele sociale în care se produce evitarea și a strategiilor de evitare pe care le aplică.

Sedințele 3 și 4

Verificarea temei de casă și a posibilelor obstacole care au interferat cu îndeplinirea acesteia

Verificarea nivelului de anxietate și depresie al clientului, la începutul ședințelor

Intervenții cognitive în care clientul este învățat să pornească de la situații concrete cu scopul de a-și identifica gândurile automate

Intervenții comportamentale- se încercă tehnici de relaxare, se

Tema de casă- se continuă monitorizarea gândurilor automate și a situațiilor de evitare.

Ședințele 4 și 5

Verificarea temei de casă și a posibilelor obstacole care au intervenit în realizarea acesteia

Continuăm să identificăm temele principale ale îngrijorării clientului

Evaluăm nevoia de expunere la situații evitante a clientului și discutăm această evitare împreună cu clientul

Continuăm intervențiile comportamentale prin tehnici de relaxare musculară și respirație

Ca intervenții cognitive putem aplica experimentul comportamental sau disputarea GA

Ca temă de casă putem cere clientului ca pe parcursul următoarei săptămâni să încerce disputarea GA, fiind într-un punct al ședințelor în care acesta ar trebui să își poată recunoaște singur GA

Ședințele 5 și 6

Verificarea temei de casă și posibilelor obstacole apărute în îndeplinirea acesteia

Intervenții comportamentale-clientul face o ierarhie a situațiilor care îi produc anxietate urmând începerea Expunerii la acestea, planificând acest pas împreună cu terapeutul
Se continuă exercițiile de relaxare
Clientul primește feedback cu privire la progres

Intervenții cognitive-Clientul continuă să învețe șă își clasifice gândurile automate, căutând dovezi care să le susțină
Se identifică tipare ale interpretării și procesării evenimentelor atât înainte ca ele să aibă loc cât și după
Explicarea experimentelor comporamentale și negocierea împreună cu clientul cu privire la introducerea acestora în procesul terapeutic

Sedințele 7-13

Ședințele încep cu realizarea expunerii, prima ședință având o durată mai lungă, următoarele puțin mai scurtă

Intervenții cognitive- se obțin de la client informații referitoare la gândurile automate dinainte, din timpul și de după realizarea expunerii, înregistrându-se gândurile automate ale clientului și disputarea acestora

Intervenții comportamentale- se începe realizarea expunerii, prin joc de rol, în imaginar sau în vivo, condusă de terapeut.
O dată ce clientul reușește să preia controlul asuora unei situații anxiogene se continuă cu o alta, continuând să fie iedentificate comportamentele de siguranță ale cliientului iar nu în ultimul rând se modelează abilități sociale prin jocul de rol.

Ca temă de casă clientul poate audia secvențele înregistrate ale jocului de rol sau se poate angaja în expuneri în vivo autodirijate renunțând la comportamentele de siguranță

Ședințele 14-16

Se face din nou evaluarea clientului, similară cu ea din ședințele de la începutul terapiei

Se continuă disputarea gândurilor automate și experimentele comportamentale

Se continuă exercițiile de expunere avansând în ierarhia făcută de client cu privire la situațiile anxiogene

Temele de casă sunt similare ca cele din ședințele precedente (expunere autodirijată și ascultarea înregistrării jocurilor de rol)