ADOLESCENȚA

c1r

ADOLESCENȚA I. DEZVOLTAREA FIZICĂ A. Creșterea în înălțime se oprește, la fete, la aproximativ 17 ani, iar la băieți la 18-21 de ani B. Caracteristici fizice și hormonaleFetele:dezvoltarea sânilor - la 10-11 aniapariția părului pubian - la 11 aniprima menstruație - la 12 - 12,9 ani, dar poate apărea și la 10 aniBăieții:creșterea organelor genitale și a părului pubian - în jurul vârstei de 11-12 anise remarcă o creștere a masei musculare și a puterii acesteia II. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ A. Adolescenții se caracterizează printr-o emotivitate exagerată, neprevăzută și labilă B. Traiesc cu entuziasm prezentul si imediat pot deveni posomorati si deprimati. C. Adesea isi pierd controlul in rabufniri emotionale care, de fapt, elibereaza anxietatea acumulata. Apoi se simt vinovati, se tem ca-si vor mai pierde controlul si se retrag pentru a-si reevalua comportamentul.Doresc si planuiesc sa-si mentina, pe viitor, autocontrolul. Viseaza profund in timpul zilei si nu aud cand altii le vorbesc. Comportamentul instabil, dominat de emotii, nu trebuie ridiculizat.Este bine ca parintii sa asigure adolescentilor spatiu si timp pentru a fi singuri. Trebuie sa le accepte sentimentele, pornirile, inconsecventele si sa evite sa-i critice imediat.Cand isi recapata controlul trebuie laudati III. Dezvoltarea cognitivã A. Adolescentul intră în stadiul operațiilor formale și dobândește capacitățile cognitive ale adultului. B. Gândirea abstractă și criticăÎn acest stadiu sunt capabili să gândească ”ipotetic”. Nu se mai mulțumesc să se gândească numai la lucrurile pe care le-a experimentat sau observat direct, ei pot conceptualiza, dincolo de domeniu realității pentru a raționa despre probleme și evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. Sunte egocentrici și au sentimentul salvatoruluiIV. Dezvoltarea moralã A. Sunt foarte atenți la standardele morale ale parinților, profesorilor și adulților, în general, si, mai ales între ce spun si ce fac în realitate. Condamnă când este neconcordanță și, în general, încearcă să-și facș propriile standarde morale.Toți doresc să aibă un comportament conform regulilor și conventiilor "impuse" de comunitate și acceptă să se supună legilor generale. Doresc sî- i ajute pe cei slabi; își manifestă dragostea, loialitatea, recunostinta și respectul. B. Dintre toate acestea, loialitatea față de grup devine tot mai importantă; minciuna sau înșelatoria în cadrul grupului determină pedepsirea. Alaturi de grup își dezvoltă tăria de a evita comportamentele antisociale, empatia. C. Uneori, însă, adolescentii mai mari mint ocazional pentru a-si proteja un prieten și încearcă, uneori, să facă gesturi acceptate de grup, dar care nu sunt acceptate de norma socială, iar acest fapt le atrage critici. V. RELAȚIILE CU PĂRINȚII A. În adolescență are loc pregatirea pentru viața de adult. Legăturile cu părinții stabilite în copilarie sunt reduse drastic. Ambele părți sunt stresate. În general, atitudinea adolescenților oscilează între contestarea totală a autorității părinților și nevoia de a fi tratați, uneori, tot ca niște copii. Domină relațiile preferențiale cu părintele de sex opus și criticarea celui de același sex. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modernă, fiind tentați prin reclame, spre cosmetice, îmbrăcăminte, telefonie mobilă, etc. În general, părintii doresc ca urmasii lor să nu ducă lipsurile trăite de ei, să ocupe un loc, in societate, superior celui deținut de ei și să nu repete greșelile lor. De cele mai multe ori, întâlnim "conflicte între generații". Pe lângă aceste conflicte, care țin de specificul societății românești actuale apar conflictele obișnuite ale familiei pe diverse teme: orele de studiu, ora de retragere la odihnă. B. Adolescenții testează constant limitele impuse de parinti, lăsând impresia, uneori, că nu au limite. Situatia de fapt este insa inversa: doresc si au nevoie de limite ca o expresie a iubirii si a grijii parintesti. Parintii care nu fixeaza limite fac adolescenta mai grea. O disciplina consistenta si consecventa ii face sa se simta in siguranta. Asteptarile parintilor sunt adesea mai mari decat pot realiza, determinand nefericire si frustrare pentru toti. Unii parinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de scolar, adesea, pentru ca dotarea lui nu este corespunzatoare. Rareori parintii considera ca adolescentul are dreptul de a-si fixa optiunea pentru viata proprie. C. Atitudinea parintilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. Parintii si adolescentii traiesc cel mai bine intr-o atmosfera de incredere reciproca. Domeniul cu cea mai mare dificultate pare sa fie sexualitatea. Precocitatea pubertatii si influenta exercitata de unele programe de la televiziune au ca rezultat, printre altele, ca prima relatie sexuala sa aiba loc la o varsta tot mai mica si parintii se tem, in mod justificat, ca viata sexuala va incepe cand copiii nu sunt in stare sa se descurce cu ea. VI. Concluzie A. Importanța înțelegerii și sprijinului în perioada adolescenței este, aproape, vitală Cu cât intri ăn conflict frecvent cu acest tânăr în formare, cu atât va căuta căi ocolitoare de a face ceea ce lui i se pare corect și potrivit pentru el. B. Impactul schimbărilor adolescenței în viața adultă, dacă s-a desfășurat în termeni ”amiabili”, va fi unul pozitiv, ancorat în realitatea lui. Dacă a fost un parcurs tumultos, atunci adultul riscă să rămână într-o buclă atemporală, lipsindu-i adolescența și încercând să o recupereze pentru a o trăi.

I. DEZVOLTAREA FIZICĂ

A. Creșterea în înălțime se oprește, la fete, la aproximativ 17 ani, iar la băieți la 18-21 de ani

B. Caracteristici fizice și hormonale

Fetele:

dezvoltarea sânilor - la 10-11 ani
apariția părului pubian - la 11 ani
prima menstruație - la 12 - 12,9 ani, dar poate apărea și la 10 ani
Băieții:

creșterea organelor genitale și a părului pubian - în jurul vârstei de 11-12 ani
se remarcă o creștere a masei musculare și a puterii acesteia

II. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

A. Adolescenții se caracterizează printr-o emotivitate exagerată, neprevăzută și labilă

B. Traiesc cu entuziasm prezentul si imediat pot deveni posomorati si deprimati.

C. Adesea isi pierd controlul in rabufniri emotionale care, de fapt, elibereaza anxietatea acumulata. Apoi se simt vinovati, se tem ca-si vor mai pierde controlul si se retrag pentru a-si reevalua comportamentul.

Doresc si planuiesc sa-si mentina, pe viitor, autocontrolul. Viseaza profund in timpul zilei si nu aud cand altii le vorbesc. Comportamentul instabil, dominat de emotii, nu trebuie ridiculizat.

Este bine ca parintii sa asigure adolescentilor spatiu si timp pentru a fi singuri. Trebuie sa le accepte sentimentele, pornirile, inconsecventele si sa evite sa-i critice imediat.

Cand isi recapata controlul trebuie laudati

III. Dezvoltarea cognitivã

A. Adolescentul intră în stadiul operațiilor formale și dobândește capacitățile cognitive ale adultului.

B. Gândirea abstractă și critică

În acest stadiu sunt capabili să gândească ”ipotetic”. Nu se mai mulțumesc să se gândească numai la lucrurile pe care le-a experimentat sau observat direct, ei pot conceptualiza, dincolo de domeniu realității pentru a raționa despre probleme și evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. Sunte egocentrici și au sentimentul salvatorului

C. Adolescenții sunt visători prin definiție și le place să-și planifice viitorul măreț. Se poziționează în posturi de lideri, cam în tot ceea ce-și planifică.

În adolescenţã uiţi un singur lucru:
cã eşti tânãr!

Vasile Ghica

IV. Dezvoltarea moralã

A. Sunt foarte atenți la standardele morale ale parinților, profesorilor și adulților, în general, si, mai ales între ce spun si ce fac în realitate. Condamnă când este neconcordanță și, în general, încearcă să-și facș propriile standarde morale.

Toți doresc să aibă un comportament conform regulilor și conventiilor "impuse" de comunitate și acceptă să se supună legilor generale. Doresc sî- i ajute pe cei slabi; își manifestă dragostea, loialitatea, recunostinta și respectul.

B. Dintre toate acestea, loialitatea față de grup devine tot mai importantă; minciuna sau înșelatoria în cadrul grupului determină pedepsirea. Alaturi de grup își dezvoltă tăria de a evita comportamentele antisociale, empatia.

C. Uneori, însă, adolescentii mai mari mint ocazional pentru a-si proteja un prieten și încearcă, uneori, să facă gesturi acceptate de grup, dar care nu sunt acceptate de norma socială, iar acest fapt le atrage critici.

V. RELAȚIILE CU PĂRINȚII

A. În adolescență are loc pregatirea pentru viața de adult. Legăturile cu părinții stabilite în copilarie sunt reduse drastic. Ambele părți sunt stresate. În general, atitudinea adolescenților oscilează între contestarea totală a autorității părinților și nevoia de a fi tratați, uneori, tot ca niște copii. Domină relațiile preferențiale cu părintele de sex opus și criticarea celui de același sex. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modernă, fiind tentați prin reclame, spre cosmetice, îmbrăcăminte, telefonie mobilă, etc. În general, părintii doresc ca urmasii lor să nu ducă lipsurile trăite de ei, să ocupe un loc, in societate, superior celui deținut de ei și să nu repete greșelile lor. De cele mai multe ori, întâlnim "conflicte între generații". Pe lângă aceste conflicte, care țin de specificul societății românești actuale apar conflictele obișnuite ale familiei pe diverse teme: orele de studiu, ora de retragere la odihnă.

B. Adolescenții testează constant limitele impuse de parinti, lăsând impresia, uneori, că nu au limite. Situatia de fapt este insa inversa: doresc si au nevoie de limite ca o expresie a iubirii si a grijii parintesti. Parintii care nu fixeaza limite fac adolescenta mai grea. O disciplina consistenta si consecventa ii face sa se simta in siguranta. Asteptarile parintilor sunt adesea mai mari decat pot realiza, determinand nefericire si frustrare pentru toti. Unii parinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de scolar, adesea, pentru ca dotarea lui nu este corespunzatoare. Rareori parintii considera ca adolescentul are dreptul de a-si fixa optiunea pentru viata proprie.

C. Atitudinea parintilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. Parintii si adolescentii traiesc cel mai bine intr-o atmosfera de incredere reciproca. Domeniul cu cea mai mare dificultate pare sa fie sexualitatea. Precocitatea pubertatii si influenta exercitata de unele programe de la televiziune au ca rezultat, printre altele, ca prima relatie sexuala sa aiba loc la o varsta tot mai mica si parintii se tem, in mod justificat, ca viata sexuala va incepe cand copiii nu sunt in stare sa se descurce cu ea.

VI. Concluzie

A. Importanța înțelegerii și sprijinului în perioada adolescenței este, aproape, vitală Cu cât intri ăn conflict frecvent cu acest tânăr în formare, cu atât va căuta căi ocolitoare de a face ceea ce lui i se pare corect și potrivit pentru el.

B. Impactul schimbărilor adolescenței în viața adultă, dacă s-a desfășurat în termeni ”amiabili”, va fi unul pozitiv, ancorat în realitatea lui. Dacă a fost un parcurs tumultos, atunci adultul riscă să rămână într-o buclă atemporală, lipsindu-i adolescența și încercând să o recupereze pentru a o trăi.