Harta

Mere som dette

Harta fisierelor neexecutabile

af Iulia Păștinaru

Moara cu Noroc

af RAREȘ SEBASTIAN SURUGIU

Pamblicile aplicatiei word

af Cristinel Rusu

jojona

af naiara goitia

„Pământul râde prin flori.” Ralph Waldo Emerson

SIMFONIA FLORILOR

https://www.mindomo.com/mindmap/ac733f4d3b2a4252bc4244a79e2960f2

Textul literar narativ (actualizare)

Citeşte textul „Musculiţa” de Emil Gârleanu!

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin vocale duble

fiică, muzeu, liceu, alee, copil, fiinţă, fiu, cenuşiu, idee

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoane duble

Scrierea corectă a cuvintelor mai/ m-ai

1. Suntem în luna mai.

2. Mingea ta este mai mare.

3. Bunicul bate pământul cu un mai.

4. Îţi mulţumesc că m-ai ajutat la teme.

Se scrie mai când cuvântul denumeşte a cincea lună a anului, când ajută la compararea fiinţelor, obiectelor, fenomenelor şi acţiunilor sau când denumeşte o unealtă sub forma unui ciocan de lemn. Se scrie m-ai când sunt două cuvinte diferite care se rostesc într-o singură silabă.

Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare

Să reţinem!

• Atunci când comunicăm cu persoane apropiate (colegi, prieteni, familie) ne adresăm obişnuit, familiar. În situaţia în care comunicăm cu persoane mai în vârstă folosim formule de adresare politicoase (vă rog, îmi permiteţi, mă scuzaţi)

Subtopic

Invitaţia

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile ia, ie, ea, ua, oa, uă

Desparte în silabe cuvintele următoare: pian, pleacă, prieten, coală, măseaua, soare, rouă, nouă, deal.

Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de sprijin

Scrie timp de cinci minute un text creativ folosind cuvintele: minge, veseli, bunici, latră, interesantă, zburdă, el. Dă-i un titlu potrivit.

Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după un plan de idei

Să reţinem! Pentru a povesti în scris un text, parcurgem următoarele etape: Citim textul. Delimităm textul în fragmente. Formulăm ideea principală a fiecărui fragment. Povestim oral, îmbogăţind planul de idei cu detalii din text. Redactăm povestirea.

SUCCES!

Extragerea unor informaţii de detaliu din textul literar

Heidi, fetiţa munţilor

după Johanna Spyri

Într-o dimineaţă senină şi însorită de iunie, se vedeau două siluete urcând cărarea îngustă de munte. După un urcuş de peste trei sferturi de ceas, ajunseră în vârful muntelui. Coliba bunicului se afla pe o ieşitură de stâncă. În spatele colibei se înălţau trei pini bătrâni, cu ramuri lungi şi groase. Se duse direct la bătrân şi, întinzându-i mâna, spuse:

– Bună seara, bunicule!

– Ei, ce-nseamnă asta? întreabă el ursuz, strângându-i mâna fetiţei. Heidi era fascinată de înfăţişarea bătrânului, cu barba lungă şi stufoasă şi sprâncenele cărunte. Se opri în faţa lui, privindu-l. Bătrânul ridică ochii, iar ea continuă să stea acolo nemişcată.

– Ce vrei? o întreabă el.

– Vreau să văd ce ai în casă, spuse Heidi.

– Haide! o chemă bunicul şi se ridică, pornind înaintea ei spre colibă şi ajunseră într-o cameră, care ocupa tot parterul colibei. O masă şi un scaun erau aproape singurele piese de mobilier. Într-un colţ se afla patul bunicului.

– Unde-am să mă culc, bunicule?

– Unde vrei, răspunse bătrânul. Se urcă în pod, unde găsi o grămadă mare de fân cu miros îmbătător.

– Voi dormi aici, bunicule! strigă ea. E foarte plăcut sus, în fân! Vino şi tu, să vezi ce frumos este!

– A, lasă că ştiu eu cum e, răspunse bătrânul.

– Acum îmi pregătesc patul, continuă fetiţa, în timp ce se agita încoace şi-ncolo, dar vreau să-mi aduci un cearşaf.

– Bine, şi trase afară o bucată lungă de pânză aspră – singurul cearşaf pe care-l avea. Îl duse în pod, unde Heidi îşi pregătise deja un culcuş. Timpul până seara trecu repede. Heidi începu să zburde şi să se joace în jurul copacilor. Heidi mângâia caprele, încântată de drăgălăşenia lor.

– Sunt ale noastre, bunicule? Amândouă sunt ale noastre? Vor sta mereu cu noi? Întrebările lui Heidi veneau una după alta, aşa că bunicul ei avea timp să-i răspundă doar cu:

– Da, da....

– Eu trebuie să închid caprele, aşa că du-te şi somn uşor!

– Noapte bună, bunicule! Cum le cheamă pe capre?

– Cea albă se numeşte Lebăduţa, iar cea cafenie, Ursulica.

– Noapte bună, Lebăduţo, noapte bună, Ursulico! le ură Heidi. Apoi, se aşeză la masă şi începu să mănânce, după care intră în casă şi se culcă, unde adormi adânc ca o prinţesă într-un aşternut de mătase. Nu peste multă vreme, bătrânul se duce şi el la culcare. În timpul nopţii, vântul deveni năpraznic şi bătrânul se sculă.

– O să se sperie copila, murmură el încet şi urcă pe scară, oprindu-se lângă patul ei. Fetiţa dormea sub cuvertura groasă cu obrajii îmbujoraţi de somn. Expresia fericită de pe faţa copilei dădea de înţeles că visa frumos. Bătrânul o privi până când luna dispăru în nori şi se întoarse să se culce şi el din nou.

Clarifică Crezi că lui Heidi îi plăcea să stea la bunici?

Generează idei noi Imaginează-ţi un dialog cu Heidi.

Aspecte pozitive Cine este personajul care îi poartă de grijă lui Heidi?

Aspecte negative Cu ce moment prezentat în text nu eşti de acord?

Spune ce simţi Ce-ţi place mai mult din text? Motivează-ţi răspunsul

Informează Despre ce este vorba în textul „Heidi, fetiţa munţilor”?

Compunerea unui text creativ în care se introduce dialogul

 Scrie un text creativ în care să introduci dialogul dintre o narcisă şi un fluture.