Uniunea Europeană

Ver más

Planul de acțiune de marketing

por Mindomo Team

MOJA BUĆNOST

por Kristijan Boskovic

competenței de protecție a mediului

por Iulita Burca

საქართველოს მე-8 მოწვევის პარლამენტი

por Luka Brazi

Uniunea Europeană

Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE

Ce mai trebuie să facă Moldova pentru aderare? - Accelerarea reformelor în justiție: Aplicarea mai strictă a legislației anticorupție. - Îmbunătățirea guvernanței economice: Creșterea competitivității economiei, reducerea birocrației și stimularea dezvoltării sectorului privat. - Creșterea transparenței și eficienței instituțiilor publice: Continuarea digitalizării serviciilor guvernamentale și reducerea influenței politice asupra administrației publice. - Îmbunătățirea infrastructurii și interconectării cu UE: Investiții în drumuri, căi ferate și infrastructura energetică pentru a facilita integrarea economică cu statele membre UE.

Câțiva pași importanți sunt: - Reforme în justiție și statul de drept: Au fost implementate măsuri pentru reformarea sistemului judiciar, inclusiv evaluarea și curățarea magistraturii de elemente corupte. Se lucrează la îmbunătățirea independenței justiției și consolidarea mecanismelor anticorupție. - Combaterea corupției: Autoritățile au intensificat eforturile pentru a reduce corupția, consolidând instituțiile responsabile, precum ANI (Autoritatea Națională de Integritate) și CNA (Centrul Național Anticorupție). De asemenea, au fost implementate noi mecanisme pentru transparentizarea finanțelor publice și prevenirea spălării banilor. - Reforme economice: Moldova a inițiat măsuri pentru diversificarea economiei, atragerea investițiilor străine și reducerea dependenței energetice de surse externe. A fost accelerată interconectarea energetică cu Uniunea Europeană, inclusiv prin conectarea la rețeaua europeană de electricitate. - Apropierea de piața unică europeană: Moldova a semnat acorduri pentru facilitarea exporturilor către UE, iar companiile moldovenești beneficiază de un acces mai larg la piața europeană.

La 3 martie 2022, președintele Maia Sandu, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Natalia Gavrilița, au semnat cererea de aderare la UE. Ulterior, la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Moldovei statutul de țară candidată, alături de Ucraina. Acest statut a fost condiționat de angajamentul pentru reforme structurale, inclusiv îmbunătățirea eficienței economice, reducerea corupției și consolidarea statului de drept. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Negocierile oficiale au început la 25 iunie 2024, în paralel cu cele ale Ucrainei. În prezent, Moldova se află în proces de aliniere a legislației și politicilor sale la acquis-ul comunitar, participând la sesiuni de screening bilateral pentru diverse capitole, precum "Libera circulație a lucrătorilor" și "Politica în domeniul concurenței". În ceea ce privește conformitatea cu criteriile de la Copenhaga, Moldova a înregistrat progrese în consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Cu toate acestea, provocările persistă, în special în domeniul combaterii corupției și al reformelor economice. Economia Moldovei rămâne vulnerabilă, fiind influențată de factori externi și de dependența de remitențele emigranților. Implementarea efectivă a reformelor și armonizarea legislației naționale cu cea a UE sunt esențiale pentru avansarea în procesul de aderare.

Extinderea UE

Procesul de aderare: - Depunerea cererii de aderare la Consiliul UE. - Evaluarea de către Comisia Europeană și emiterea unui aviz. - Acordarea statutului de țară candidată de către Consiliul European. - Deschiderea negocierilor de aderare. - Închiderea negocierilor și semnarea Tratatului de Aderare. - Ratificarea Tratatului de către toate statele membre și țara candidată. - Aderarea oficială la UE.

Extinderea este procesul prin care un stat aderă la Uniunea Europeană după ce a îndeplinit un set de condiții politice și economice. Orice stat european care respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le promoveze poate solicita aderarea la UE. Criteriile de aderare se bazează pe Convenția de la Copenhaga, adoptată în cadrul Consiliului European din 21-22 iunie 1993. Documentul a fost conceput în contextul prăbușirii regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est și al dorinței acestor state de a se integra în UE. Convenția a stabilit trei criterii fundamentale pe care statele candidate trebuie să le îndeplinească: 1. Criteriul Politic – Presupune existența unor instituții stabile care să garanteze: Democrația și statul de drept; Respectarea drepturilor omului; Protecția minorităților naționale. Acest criteriu este esențial pentru menținerea valorilor democratice în cadrul Uniunii și prevenirea conflictelor interne. 2. Criteriul Economic – Statul candidat trebuie să demonstreze existența: Unei economii de piață funcționale; Capacității de a face față concurenței și presiunilor pieței interne europene. Acest criteriu asigură că economia statului respectiv nu va constitui o povară pentru Uniune și că poate contribui la dezvoltarea acesteia. 3. Capacitatea de Preluare a Obligațiilor Comunitare – Implică adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar, adică totalitatea legislației, reglementărilor și politicilor UE, incluzând: Normele privind libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor; Standardele de protecție a mediului; Politicile de concurență și protecția consumatorului. https://enlargement.ec.europa.eu/enlargement-policy/conditions-membership/chapters-acquis_en#chapter_23

Structura

Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Asigură aplicarea uniformă a legislației UE și soluționează disputele juridice dintre statele membre și instituțiile UE. Banca Centrală Europeană: Gestionează politica monetară a zonei euro pentru a menține stabilitatea prețurilor. Curtea Europeană de Conturi: Verifică gestionarea corectă a fondurilor UE.

Consiliul Uniunii Europene Reprezintă guvernele țărilor din UE. Consiliul UE este forul în care se reunesc miniștrii din toate statele membre pentru a adopta acte legislative și pentru a coordona politicile europene. Miniștrii se reunesc în diferite configurații, în funcție de subiectul care urmează să fie discutat. Consiliul UE ia decizii cu privire la legislația europeană împreună cu Parlamentul European. Comisia Europeană Reprezintă interesele comune ale UE și este principalul organ executiv al acesteia. Își utilizează „dreptul de inițiativă” pentru a prezenta propuneri de noi acte legislative, care sunt examinate și adoptate. De asemenea, gestionează politicile UE, precum și bugetul UE și se asigură că țările aplică în mod corect legislația europeană. Activitatea acestor 4 instituții principale, care acoperă sarcinile legislative și executive ale Uniunii, este completată de activitatea altor 3 instituții ale UE: Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană și Curtea de Conturi Europeană. Aceste 3 instituții răspund de gestionarea aspectelor judiciare și financiare, precum și de auditul extern al Uniunii Europene.

Parlamentul European Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European sunt aleși la fiecare 5 ani, în mod direct de alegători în toate statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene. Ultimile alegeri au avut loc în iulie 2024, au fost aleși 720 membri (România - 33 membri, Italia - 76, Franța - 81), președinta este Roberta Metsola, aleasă pe un termen de 2 ani jumate. Consiliul European Șefii de stat sau de guvern ai țărilor UE se reunesc, în cadrul Consiliului European, pentru a defini direcția politică generală și prioritățile Uniunii Europene. Consiliul European este prezidat de un președinte ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Nu adoptă legi, cu excepția unor posibile modificări ale Tratatului UE.

Introducere

Uniunea Europeană este o organizație politică și economică formată din 27 de state membre care colaborează pentru a asigura stabilitate, securitate și prosperitate. Scopurile UE sunt: - să promoveze pacea, valorile europene și bunăstarea cetățenilor săi; - să ofere libertate, securitate și justiție fără frontiere interne; - să creeze o uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro; - să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor sale; Valorile: demnitate umană, egalitate (Principiul plății egale pentru muncă egală a fost integrat în Tratatul de la Roma din 1957), democrație, libertate și drepturile omului.