Forma de sonată este o structură muzicală instrumentală, compusă în mod obișnuit din trei sau patru mișcări, fiecare având un caracter și un tempo distinct. Prima parte, denumită expoziție, introduce două teme contrastante, una în tonalitatea principală și cealaltă în tonalitate contrastantă.
Tempouri frecvent întâlnite:
Allegro - energic
Andante-moderat
Adagio- lent
Presto -rapid
Menuet-moderat, dansabil (se regăsește adesea în sonata cu IV părți)
Scherzo-jucăus, mai rapid decat menuetul
Tempourile tipice ale unei sonate cu 4 părți:
PARTEA I-Allegro-rapid-forma de sonată
PARTEA II-Adagio, Andante-lent, moderat sau expresiv
PARTEA III-Menuet, Scherzo-vioi, dansant
PARTEA IV-Allegro, Presto-rapid-final energic
Tempourile tipice ale unei sonate cu 3 părți:
PARTEA I-Allegro-tempo rapid
PARTEA II-Adagio, Andante-tempo lent sau moderat
PARTEA III-Allegro, Presto, Rondo-tempo rapid
Structura formei de sonată
3. Repriza
Uneori urmată de o codă-secțiunea finală de încheiere
Reintroducerea temelor I și II, ambele revin în tonalitatea de bază
2.Dezvoltarea
Se prelucrează motivul din temele expoziției
1.Expoziție-2 teme contrastante
Tema II-secundară
Este în tonalitate contrastantă-dominantă, relativă
Puntea -tranziția
Tema I-principala
Este în tonalitatea principală
Definiția formei de sonată
Forma muzicală instrumentală, alcătuită de regulă din trei sau patru părți(mișcări), contrastante ca tempo și caracter.