tamara.negru@yahoo.be

Mai multe ca aceasta

Planificare curriculum

după Aura Ion

Klasa XI

după Arbi Agolli

factorii de protecție împotriva bullyingului școlar

după Adriana Bontea

Educația timpurie

după Natașa Dragomir

Proiectare educațională în contextul curriculm-ului centrat pe competențe

Proiectare didactică și integrare curriculară

Crosscurricular și transdisciplinar

Disciplinar și interdisciplinar

Proiectarea educațională în relația curriculum-evaluare

Proiectare diferențiată și individualizată

Elemente de modernizare a proiectării evaluării. Proiectarea evaluării pe competențe

Proiectare didactică între tradiție și modernuzare

Categoriile de curriculum-ul la decizia şcolii sunt următoarele:

   Curriculum extins

    Curriculum nucleu aprofundat

     Curriculum elaborat în şcoală -

Subtopic

Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii în contextul motivarii elevului

Curriculum la decizia şcolii (CDS) - ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoală le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei curriculare proprii. • În cadrul curriculum-ului la decizia şcolii, profesorul poate devein conceptor de curriculum.

Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii presupune identificarea răspunsului la următoarele întrebări: Grupul ţintă Cine va învăţa? Competenţa Ce va şti să facă la sfârşitul cursului? Circumstanţele În ce condiţii va şti să facă acele lucruri? Performanţa Cât de bine?

Categoriile de curriculum-ul la decizia şcolii sunt următoarele: Curriculum extins Curriculum nucleu aprofundat Curriculum elaborat în şcoală -

• In cazul in care opţionalul este prevăzut pentru întreg liceul, se vor defini şi competenţe generale din care se vor deriva competenţe specifice pentru fiecare an de studiu.

. Aspecte relevante în domeniul proiectării didactice: practică şi valorificare

Valorificarea tehnologiei informației și comunicarii în proiectarea didactică

Prin intermediul proiectării curriculare se detaliază elementele componente ale unui program de instruire astfel încât acesta să conducă la rezultatele aşteptate. Un astfel de program de instruire cuprinde: • Obiectivele, • Conţinuturile, • Strategiile de dirijare a învăţării, • Modalităţile de evaluare a rezultatelor. Proiectarea se realizează la diferite niveluri de generalitate astfel încât se pot diferenţia

Modelul trifazic de proiectare a lecţiei are la bază următoarele principii: • Învăţarea înseamnă căutarea înţelesului. Prin urmare, învăţarea trebuie să pornească de la lucrurile în jurul cărora elevii încearcă să construiască semnificaţii. • Semnificaţia necesită înţelegerea întregului, ca şi a părţilor care intră în componenţa întregului. Astfel, procesul de învăţare se focalizează pe conceptele primare, nu pe date izolate. • Pentru a preda bine, trebuie să înţelegem modelele mentale pe care elevii le folosesc pentru a percepe lumea şi premisele de la care pornesc pentru a spijini aceste modele. • Scopul învăţării este ca individul să-şi construiască propriile semnificaţii, nu să memoreze răspunsurile „corecte” şi să îngurgiteze semnificaţiile altuia.

Modelul trifazic al proiectării lecţiei (Steele, Meredith şi Temple, 1998) presupune parcurgerea a trei etape, indisolubil legate: Evocarea urmăreşte următoarele scopuri: • să aducă la suprafaţă cunoştinţele deja dobândite ale elevilor • să stabilească scopurile învăţării • să focalizeze atenţia elevilor pe subiect • să furnizeze un context pentru noile idei • să evalueze informal ceea ce ştiu deja, inclusiv concepţiile greşite O dată ce începe lecţia, profesorul îndrumă elevul să pună întrebări, să descopere, să înţeleagă materialul, să găsească răspuns unor întrebări mai vechi şi să formuleze noi întrebări şi răspunsuri. Numim această a doua fază a lecţiei Realizarea sensului. Scopurile acesteia sunt: • să compare aşteptările cu ceea ce se afirmă în lecţia nouă • să revizuiască aşteptările şi să creeze unele noi • să identifice zonele cheie • să monitorizeze modul individual de gândire • să tragă concluzii asupra materialului • să creeze conexiuni personale cu lecţia • să pună noile conţinuturi sub semnul întrebării La sfârşitul lecţiei, odată ce elevii ajung să înţeleagă ideile prezentate, profesorul îi încurajează să reflecteze asupra conţinutului învăţării, îi întreabă ce înseamnă cele învăţate pentru ei, cum şi-au schimbat perspectiva şi cum pot folosi noile cunoştinţe, abilităţi în viaţa de zi cu zi. A treia fază este deci reflecţia. Scopurile ei sunt: • să rezume ideile principale • să desluşească ideile • să facă opiniile cunoscute • să aducă în prim plan răspunsurile personale • să testeze ideile • să evalueze învăţarea • să pună întrebări suplimentare • să identifice aplicaţii

Proiectarea activităţii didactice parcurge următoarele etape: • formularea obiectivelor operationale, derivate din subcompetenţe; • ordonarea logică a conţinutului şi proiectarea situaţiilor de învăţare; • prefigurarea structurii lectiei, a secvenţelor acesteia, ordonarea logică a situaţiilor de învăţare; • alcatuirea materialelor pentru activitatea personală a elevilor.

Proiectarea activităţii anuale, pe baza planului cadru si a curriculum-ului şcolar, este un document administrativ care asociază în mod personalizat elemente ale curriculum-ului (competenţe specifice, subcompetenţe, conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către profesor). Aceasta presupune : • Realizarea asocierilor între competenţe specifice, subcompetenţe şi conţinuturi; • Împărţirea în secvenţe de conţinut; • Stabilirea succesiunii parcurgerii secvenţelor de conţinut; • Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare secvenţă de conţinut, în concordanţă cu competenţele şi conţinuturile vizate

Proiectarea secvenţelor de conţunut presupune parcurgerea de către profesor a următorilor paşi:

Cât s-a realizat? - Stabilirea instrumentelor de evaluare

Cum vooi face? - Determinarea activităților de învățare

Cu ce voi face? - Analiza resurselor

Ce voi face? - Selectarea conținuturilor

În ce scop voi face? - Identificarea obiectivelor

Proiectarea secvenţială se referă la procesele de instruire derulate pe o perioadă de un an şcolar, semestru, unitate de învăţare, lecţie sau secvenţă de instruire de tipul lecţiei. Se înţelege că demersul de proiectare secvenţială este atributul profesorului, fără a exclude însă obligaţia acestuia de a studia cu maximă responsabilitate planurile-curriculare şi programa curriculară.

Proiectarea globală, căreia îi spunem curriculară - se raportează la perioade mari de instruire treptele de şcolaritate și este realizată de experţi la nivel central, iar rezultatele ei sunt planurile curriculare, programele curriculare, manualele şi alte auxiliarele curriculare.

• Proiectarea curriculară este un concept care desemnează activitatea prin care se anticipează acţiunile, operaţiile care asigură funcţionarea a procesului de învăţământ atât la nivel general, specific/intermediar şi concret/operaţional • Proiectarea se realizează la diferite niveluri de generalitate: globală şi secvenţială

Curriculum centrat pe competențe-repere generale

Curiiculum-ul centrat pe competențe-proces și produs

Modelul de proiectare curriculară centrat pe competenţe

Valorifică rezultatele științelor cognitive

Asigură eficiența proceselor de predare/învățare și evaluare

Simplifică structura curriculumului

Organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într-o lume dinamică şi complexă, caracterizată de explozia informaţională şi de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. O învăţare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan

Competențele secolului XXI-o abordare integrată

Competențe ale secolului XXI

• Competenţă - capacitatea de a realiza o sarcină la un anumit nivel de performanţă • Competenţă cheie = ansamblu de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini • Competenţele cheie au caracter transdisciplinar • Formarea competențelor valorifică dimensiunea formală, nonformală şi informală a educaţiei

Aplicaţie Analizează împreună cu colegii din aceeaşi arie curriculară componentele competenţelor cheie prezentate mai sus şi arătaţi în ce fel contribuie aceasta pe care la dobândirea lor. Centralizaţi răspunsurile fiecărei echipe în tabelul de mai jos: Aria curriculară Contribuţii Limbă şi Comunicare Matematică şi Ştiinţe Educaţie socioumană Sport

• a învăţa să te transformi pe tine şi să schimbi societatea

• a învăţa să fii:

• a învăţa să munceşti împreună

• a învăţa să faci:

• a învăţa să ştii/ să cunoşti

Competența se definește pe trei dimensiuni: cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini

Aplicaţie Selectaţi/ alegeţi din curriculum-ul şcolar al treptei de învăţamânt la care predaţi, de la disciplina/ disciplinele predate o competenţă specifică. Explicaţi competenţa aleasă după modelul de mai jos: Competenţa aleasă: Cunoştinţe Capacităţi şi deprinderi Atitudini

Atitudinile reprezintă felul de a reacţiona la diferitele situaţii şi probleme.

Comportament

Capacitățile şi deprinderile reprezintă latura acţională a competenţei

подтема

Strategii de abordare inovativă a problemelor

Structuri algoritmice

Deprinderi

Cunoştinţele asigură nucleul teoretic și conceptual al competenţei

Metacognitive

Strategice

Procesuale

Declarative

De parcurs traseul de la a învăţa, a învăţa să înveţi la a învăţa să fii.