Senzațiile

Mai multe ca aceasta

thermodynamics

după Cira Adriana

CONSTRUCTIVISMUL

după GABRIELA-MIHAELA CATANA

perceptia

după irina draganova

Sănătatea omului și a mediului: calitatea aerului, a apei și asolului;

după Elena Verdeși

La nivelul senzaţiilor legătura dintre fiziologic şi psihologic este atât de strânsă, încât cu greu ar putea fi făcute unele delimitări, fiziologicul convertindu-se în psihologic, iar psihologicul declanşând noi manifestări ale fiziologicului.

Senzațiile

Definirea senzaţiei prin opoziţie cu percepţia

Raportarea senzaţiei la percepţie reprezintă cea mai răspândită modalitate de definire şi individualizare a senzaţiei. Punerea faţă în faţă a două mecanisme cognitive reuşeşte să conducă la surprinderea notelor distinctive ale fiecăruia dintre ele.

Comparația între senzație și percepție ajută la individualizarea lor

Prin punerea față în față a senzației și percepției putem înțelege mai bine fiecare

Mecanismele cognitive pot evidenția notele distinctive ale senzației și percepției

Raportarea senzației la percepție este o modalitate comună de definire a senzației

Senzația este definită prin contrast cu percepția

Adaptarea complexă a omului la mediu nu se poate realiza fără c a el să poată stabili relații informaționale directe cu ceea ce îl înconjoară, adică fără senzații.

Procese cognitive primare prin care sunt semnalizate, separat și sub forma imaginilor simple și primare (Popescu-Neveanu)

Legile sensibilităţii (PopescuNeveanu, Zlate, Creţu,)

Legea interacţiunii analizatorilor

produce apariţia senzaţiilor la nivelul altor analizatori

Legea semnificaţiei

semnificaţia mai mare a unui stimul face să crească sensibilitatea faţă de el

Legea adaptării

adaptabiliate slabă

auz

durere

adaptabilitate mare

olfacție

tact

văz

modificarea sensibilităţii analizatorilor sub acţiunea repetată a stimulilor

Legea contrastului senzorial

doi stimuli cu caracteristici opuse se scot reciproc în evidenţă

Legea intensităţii

un stimul produce o senzaţie doar dacă are un anumit prag al intensităţii, numit prag minimal absolut

pragul maxim

pragul minim

Stimuli

reflectă însușiri concrete ale obiectelor

moliciune

asperitate

mirosuri

culori

sunete

Senzaţiile se produc doar în prezenţa acţiunii stimulului asupra organelor de simţ.

stimulului asupra organelor de simţ

Senzaţiile se produc doar în prezenţa acţiunii

Senzaţia are următoarele calităţi

Tonalitatea afectivă

glorificarea afectivă a stimulului în acţiune

Durata

dependentă de durata acţiunii stimulului

Calitatea

dată de specificitatea analizatorului stimulat

Intensitatea

determinată de intensitatea stimulului și de starea generală a individului

Tipuri de senzaţii (Popescu-Neveanu, Zlate, Creţu)

După natura conţinutului informaţional

Senzaţii care informează despre poziţia și mișcarea propriului corp

De echilibru

semnalizează schimbarea poziţiei capului faţă de trunchi și a întregului corp, în cadrul diverselor mișcări

Chinestezice

semnalează direcţia, durata și intensitatea mișcării

Proprioceptive

semnalează starea de postură a trunchiului, membrelor și capului

Senzaţii produse prin stimulare internă: senzaţii organice de tipul foame, sete, durere

Senzaţii produse prin stimulare externă

Cutanate

produse prin atingerea și presiunea exercitată la nivelul pielii. Pot fi senzaţii tactile sau senzaţii termice

Olfactive

produse sub acţiunea particulelor volatile care pătrund în fosele nazale

Gustative

produse sub acţiunea substanţelor chimice care pătrund în cavitatea bucală

Auditive

produse sub acţiunea undelor sonore asupra analizatorului auditiv

Vizuale

– produse sub acţiunea undelor electromagnetice (lumina) asupra analizatorului vizual

Necesitatea de adaptare a organismului, de a face faţă unor solicitări exterioare din ce în ce mai complexe au condus la apariţia unor forme de captare şi prelucrare a informaţiilor, la structurarea unor modalităţi de răspuns la influenţele externe.

Add your text

Imaginea senzorială

diferită

calitativ

simplă

primară