Recapitulare. Statica fluidelor

Honelako gehiago

ELIKAGAIEN KONTSERBAZIOA Libe Gargano 15 DBH3.A

by Libe Gargano

Centrale industriale

by Adelina Adelina

Map1

by Lazar OANA

thermodynamics

by Cira Adriana

de la un loc la altul

altitudine

presiunea atmosferică scade odată cu creșterea altitudinii

(de exemplu, la munte presiunea atmosferică este mai mică – pe vârful muntelui Everest presiunea atmosferică are valoarea de 250 mmHg)

po = 105 N/m2 = 1atm = 760 mmHg = 760 torr

p0 = ρHg∙g∙h

Tubul lui Torricelli

aneroid

cu mercur

În vasele comunicante lichidul urcă la același nivel, indiferent de mărimea sau forma vaselor.

Diferența de presiune Δp dintre două puncte ale unui lichid omogen aflat în echilibru mecanic (repaus) este direct proporțională cu densitatea lichidului ρ și cu diferența de nivel dintre cele două puncte Δh.

Δp = ρ∙g∙Δh

p - presiunea hidrostatică

g - accelerația gravitațională

h - adâncimea

ρ - densitatea lichidului

aria și forma suprafeței S (vasului)

adâncimea h

de natura lichidului (prin densitatea ρ)

baloanele cu aer cald

Pompa hidraulică

Sisteme de ridicare hidraulică (cric hidraulic)

Frâna hidraulică

Presa hidraulică

Legea lui Pascal

Blaise Pascal

(n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Franța – d.

19 august 1662, Paris) a fost un matematician,

fizician și filosof francez având contribuții în

numeroase domenii ale științei, precum

construcția unor calculatoare mecanice,

considerații asupra teoriei probabilităților,

studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de

presiune și vid.

Presiunea exterioară exercitată asupra unui lichid se transmite cu aceeași intensitate în toată masa lichidului și în toate direcțiile.

în toate punctele aflate la același nivel și în toate direcțiile

Forţă arhimedică

FA= Gdez = mdez ∙ g = ρl ∙ Vdez ∙ g

modulul forţei arhimedice este egal cu modulul greutăţii lichidului dezlocuit de corp.

volumul corpului scufundat

natura lichidului

adâncimea la care este scufundat corpul

masa corpului scufundat, dacă volumul corpului nu se modifică

centrul de presiune

de jos în sus

verticală

FA

p = ρ∙g∙h

Plutirea corpurilor

flotorul rezervoarelor de apă

plutirea ghețarilor

batiscaful

plutirea vapoarelor

transportul buștenilor pe apă

submarinul

pluta pescarului

densimetrul

manometru

metalic

cu lichid

Legea lui Arhimede

Arhimede din Siracuza (n. aprox. 287 î.Hr. în Siracusa, - d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice, cu numeroase realizările în domenii științifice ca: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie.

A pus bazele hidrostaticii și a explicat legea pârghiilor.

I s-au atribuit proiectele unor noi invenții, inclusiv al unor mașini de asalt, precum și șurubul fără sfârșit. Experimente moderne au arătat că Arhimede a proiectat mașini capabile să scoată corăbiile din apă și să le dea foc folosind un sistem de oglinzi.

Arhimede este în general considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai antichității și unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor, fiind primul matematician universal. El a folosit metoda epuizării complete pentru a calcula aria unui arc de parabolă prin sumarea unei serii infinite , precum și calculul aproximativ al numărului π cu o acuratețe remarcabilă pentru acele timpuri. De asemenea a definit spirala care-i poartă numele, formule de calcul a volumelor și al suprafețelor corpurilor de revoluție, precum și un sistem ingenios de exprimare a numerelor foarte mari.

în cazul gazelor

în cazul lichidelor

aplicații

Un corp scufundat într‑un fluid (lichid sau gaz) aflat în echilibru este împins de jos în sus cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de corp.

este determinată de greutatea coloanei de lichid aflată deasupra acelui nivel.

presiunea exercitată în interiorul unui lichid aflat în repaus.

PRESIUNEA

manometrul barometrul - pentru aerul atmosferic

[p]SI = N/m2 = Pa

1 atm (atmosferă fizică) = 102325 Pa = 102325 N/m2 1 bar = 100 kPa = 105 N/m2 1 torr = 1 mmHg = 133,28 N/m2 1 atm = 760 mmHg

PRESIUNEA HIDROSTATICĂ

PRESIUNEA ATMOSFERICĂ

starea vremii

în general, când e vreme bună, însorită presiunea atmosferică e mare; dacă presiunea scade, se anunţă vreme rea, ploioasă. 

temperatură

de exemplu, într-o zi frumoasă de vară, creșterea temperaturii la orele amiezei poate fi cauza unei ușoare scăderi a presiunii. Pe parcursul anului, datorită aerului rece și condensat, presiunea atmosferică are o valoare maximă iarna și o valoare minimă vara

umiditate

presiunea este mai mică pentru atmosfera umedă.

barometrul

este determinată de greutatea coloanei de aer de deasupra acelui nivel și are aceeaşi valoare în toate direcţiile.

presiunea exercitată de aerul atmosferic pe suprafața corpurilor.

p = F/S

p

Presiunea este o mărime fizică scalară, numeric egală cu raportul dintre mărimea forței de apăsare exercitată perpendicular și uniform pe o suprafață și aria acelei suprafețe.